160 de ani de la nașterea lui Freud

freud familyAcum 160 de ani se năștea cel ce avea să fie „copilul de aur” al familiei Freud, cel care este cunoscut de o lume întreagă ca Sigmund Freud, părintele psihanalizei. La nașterea lui o femeie i-a spus mamei sale că a dat lumii ”un mare om”. 10 ani mai târziu, un necunoscut le-a spus părinților săi că băiatul lor cel mare, primul născut, ”va fi un mare om”. A fost crescut în spiritul acestor preziceri, protejt de mamă în timpul studiilor, încurajat cel mai adesea de tată. Era cât pe ce să ajungă avocat, dar pasiunea pentru istorie și interesul pentru proaspăta teorie a lui Darwin la acea vreme, au schimbat cursul studiilor sale.  A devenit cel mai celebru student al Universității din Viena chiar în acea vreme, fiind cel care a petrecut cel mai mult timp în biblioteca universității.

Dar ce vreau să scriu aici nu este biografia pe scurt a lui Freud, ci despre „relația” mea cu el. Mulți ani am căutat, ca mai toți oamenii, răspunsuri la diverse întrebări. Am mers pe diverse drumuri, cărări, adică tot felul de domenii de cunoaștere. Dar când am citit ”Interpretarea viselor” am știut de la primele pagini că mi-am găsit calea. M-a fascinat, și continuă să mă fascineze, modul în care funcționa mintea acestui om, cum reușea să argumenteze fiecare ipoteză pe care o emitea, eleganța în exprimare, simțul umorului, și nu în ultimul rând bogata și fascinanta cultură generală. Opera lui Freud este controversată, el însuși s-a contrazis în repetate rânduri cu cât mai mult înainta în practica psihanalitică. Era încăpățânat și își apăra cu fervoare „copilul” științific. Își ataca ferm, dar cu mult umor, contestatarii. Era diplomat când era nevoie, dar dur și tunător în intimitatea relațiilor de prietenie.

A fost o surpriză pentru mine să descopăr că a fost interesat de numerologie și se juca adesea cu cifrele, până la obsesie. A abandonat-o însă când auto-previziunile pe care le-a făcut nu s-au întâmplat.  L-au interesat misterele sub toate formele în care se puteau manifesta în viața oamenilor, și căuta să le deslușească. A iubit, a fost gelos, a suferit dezamăgiri, și-a iubit copiii, și-a iubit pacienții, a fost un terapeut cald și conținător, îi plăcea să asculte bârfe despre diverse somități ale momentului, își iubea cățelul și se îngrijea ca puii acestuia să ajungă în casele unor persoane care să aibe cu adevărat grijă de ei.

Sigmund-Freud

A fost un om care a trăit viața cu pasiune. Continuă să trăiască prin moștenirea pe care a lăsat-o lumii, moștenire care a dus la schimbări profunde de mentalități, poate mai evidente la un secol și jumătate de la nașterea sa. A iubit oamenii și a încercat să-i învețe pe cei care treceau prin cabinetul său să se iubească și să iubească. Pentru că el credea că iubirea și munca sunt motoarele vieții unui om.