Category Archives: Cu o spranceana ridicata

“Locul secret din Bucegi” sau “Povestea moderna a lui Aladin”

bucegi“Viitor cu cap de mort” este o carte cu multa fantezie, dar si cu mari adevaruri in ea. E limpede ca autorul a trait experiente care nu sunt comune si la indemana oricui. Si a scris despre ele. Dar, ca orice autor care se respecta, a scris un roman care sa fie “digerat” usor de consumator. Cat s-a vrut a fi comercial, cat s-a vrut a fi o “pregatire” morala a celor care sunt angrenati intr-o cautare spirituala, asta doar el poate stii.

Natura umana este axata, de cand lumea si pamantul, catre cunoasterea oricarui lucru misterios, spre deslusirea oricarui fenomen care ii depaseste gradul de intelegere imediata. Aceasta dorinta de a-si explica fenomenele, a dus la dezvoltarea stiintei. Din pacate, sau din fericire, aceasta dezvoltare s-a produs pe bucati, sau dispersat. Dar toate se trag dintr-o stiinta numita: alchimie!

Read more »

Share

Cui i-e frica de BauBau?

earthIstoria ne invata! Daca avem timp sa ne intoarcem la ea si sa citim.

De cand lumea si pamantul multimile au fost conduse prin frica si teroare. In antichitate, daca nu faceai una sau alta, erai amenintat ca vine Zeul sau Zeita cutare si te supune la pedepse crunte! Si faceai mai mult de frica decat din convingere. Ca deh, “seful de la Templu stie mai bine, ca doar toata ziua sta la vorba cu zeitatile”.

Apoi a venit Crestinismul! Povestea s-a repetat! Asa zisii preoti de atunci si de acum, o dau in sus si-n jos ca ai sufletul blestemat si te asteapta o vesnicie in intuneric daca nu faci una sau alta, si mai nou sa iti dai si ultima letcaie pentru ridicarea unor noi lacase de cult, in ciuda dezintegrarii avansate ale celor considerate a fi monumente si temple ale spiritualitatii romanesti.

Se spune ca televiziunea e “unealta diavoleasca”. Scepticii incep sa rada hahahaha! Cei care au frica in sange, stau toata ziua cu ochii in emisiunile de stiri alimentandu-si cu consecventa aceasta boala, iar cei care au mai deschis un ochi launtric isi vad de treaba lor, adica de comunicarea cu Dumnezeu pe linie directa.

Si totusi prin televiziune, si mai nou si prin internet, se induce starea de frica. Daca nu mai e frica de Dumnezeu care pedepseste muritorii pentru lipsa lor de credinta si devotiune, nu-i nimic. Gasim un alt subiect (sau poate mai multe): 2012. Multitudinea de informatii legate de acest an, saracul de el, ca mai are si vibratia cifrei 5 – poate nu intamplator legata de dimensiunea a 5-a in care se presupune ca intra Pamantul si noi o data cu el – este atat de variata ca la un moment dat ori dai in paranoia, ori devii imun!

Read more »

Share

Subiect de gandire

copiiNOI,
cei nascuti la inceputul anilor 60, 70 si cei nascuti in anii 80, vedem acum in anul 2010 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Avem amintiri despre primii pasi pe luna, despre razboaie sangeroase, avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat “De-a v-ati ascunselea” , “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara , vrem ostasi”, “De-a prinselea”,” Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am
renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.

Read more »

Share

Scrisoare deschisa formatiei IRIS

Draga formatie, manager si producator,

In numele relatiei de multi ani pe care o avem, a prieteniei care ne leaga, a respectului pe care vi-l port pentru tot ceea ce faceti si pentru tot ce ati facut si veti mai face, in numele amintirilor legate de Iris pe care le am inca din adolescenta, va rog, in numele a multor persoane pe care le cunosc, scoateti din “playlistul” concertelor voastre aceasta piesa. Este o piesa care mie imi aminteste de perioada in care am lucrat impreuna, o perioada frumoasa, in care autenticitatea, creativitatea, bunul simt, respectul, valorile erau la mare pret. Dar…
Se pare ca oamenii prefera sa doarma in continuare si sa nu vada nimic din ceea ce ii inconjoara. sunt ignoranti si egoisti (doar perna lor vor sa o vada). Unii s-au mai trezit, dar se pare ca le-a placut perioada de somn, asa ca au inchis ochii la loc si traiesc in bezna necugetarilor.
In calitatea voastra de purtatori de stindard, precum si de persoane cu simt de raspundere, de persoane integre si cu atitudine, puteti sa remarcati efectele pe care le aveti in mijlocul multimilor. Sunteti mai iubiti decat multe “personalitati” contemporane noua. Sunt convinsa ca ei nu vor sa doarma, dar nu reusesc sa se trezeasca, sau dupa caz, nu vor sa-si mentina ochii deschisi. Asa ca indemnati-i la trezire. Pot mai mult de atat. La fel ca si voi!

Va multumesc. Va pretuiesc.
Andreea

Share

Sa dam statul roman in judecata!

justice_scales2

 

De ceva vreme mi-am dat seama ca, daca doresc ca lucrurile sa se intample intr-o oarecare masura si cum vreau eu, este necesar sa iau atitudine si sa cer ce vreau. Astfel pot sa fiu participant activ la crearea realitatii mele.

Pornesc de la ideea atat de vehiculata in ultima vreme ca “sunt co-creatorul realitatii mele”, combinata cu ideea ca “realitatea in care traiesc este creata si de mine” si ca si “in mine sta puterea de a schimba aceasta realitate” intr-una agreabila tuturor.

Adaug la acestea si faptul ca Iubirea este principalul ingredient in a pune lucrurile in miscare. Si, daca o mama isi mustra copilul cu iubire, ii creaza reguli, tot cu Iubire pot mustra si actiona in relatia cu statul si institutiile statului. Daca un infractor a castigat un proces impotriva statului roman, inseamna ca eu, cetatean cinstit (daca nu pe dea-ntregul, macar depun eforturi), pot obtine mai multe. Doar sa am initiativa, atitudine si chiar si oamenii sau “instrumentele” necesare.

Totul este sa scapam o data de frica de ceea ce ni s-ar putea intampla. Pentru ca, daca cineva vrea sa ia atitudine, dar nu o face de frica a ce i se poate intampla lui sau membrilor familiei sale, daca sunt mai multi fortele se schimba. Sa nu uitam ca, asa cum insusi prezidentialul spunea, noi suntem suveranii, nu ei. Noi avem dreptul la o viata normala, la un trafic normal, nu ei.

Vreau sa se schimbe urmatoarele: sistemul de impozite, ajutoarele pentru cresterea copiilor, gropile din strazi, atitudinea politistilor, furtul la nivel inalt, tarife normale la energie, gaze, lumina, apa. Lista este deschisa.

Propunerea mea este una singura. SA DAM STATUL ROMAN IN JUDECATA, presedentia si parlamentul Romaniei pentru nerespectarea promisiunilor din campaniile electorale, pentru nivelul scazut de trai, pentru batjocura in care arata strazile, pentru numirea unui Prim Ministru si a unui Guvern lipsit de cel mai elementar bun simt fata de noi, cetatenii, si lipsit de viziune.

Lista este de asemeni deschisa.

Vreau ca statul roman, institutiile sale, oamenii din functiile inalte sa raspunda pentru gradul de degradare morala si nu numai in care am ajuns.

Si creez aceasta realitate: romanii (in numar foarte mare) reprezentati de un avocat destept, dau statul roman in judecata!

Pentru ca: “precum in Ceruri asa si pe Pamant” presupune ca Justitia Divina se poate aplica direct si imediat AICI si ACUM! Habar nu am cum se poate intampla acest lucru, dar stiu ca vreau cu toata fiinta mea asta. Si daca sunt mai multi cei care vor rezona cu aceasta idee, atunci lucrurile se vor si putea intampla.

Share

Un pumn in stomac!

gaura neagra

Suntem inaintea unui mare eveniment religios: Pastele, Invierea Domnului Iisus Hristos. Deci, in saptamana Patimilor. Si mai mult decat atat, in Joia Mare! De undeva din interiorul meu, n-am nici cea mai mica indoiala ca aceste lucruri nu s-au intamplat cu 2000 de ani in urma. Dar nu-mi pot pune intrebarea logica si normala (de altfel sugerata de cineva): de ce se tot schimba data de la an la an? Si renunt: e normal ce stiu eu? sau ce stiu altii?

Dar altceva vreau sa spun. In urma cu niste ani, multi ani, cand am luat-o eu pe calea asta a cautarilor, a spiritualitatii, a cum vreti sa-i mai ziceti, mi se spunea ca nu’s cu mintile la mine. Dar imi vedeam de treaba, aveam mereu caderi si imi puneam intrebari: daca e bine ce fac, unde gresesc, ce mai e de facut etc. Si tot auzeam: vor veni timpuri cand multi se vor trezi. Ei bine au venit timpurile! Si multi se trezesc!

Ma uit, ce-i drept cam implicata emotional, cum oamenii se trezesc intr-adevar, pun mana pe carti, se uita la documentare, fac cursuri, cauta… Si vin sa-mi povesteasca cat de minunate sunt cartile din seria “Conversatii cu Dumnezeu” si ‘Puterea prezentului”  “Secret” si… sa va mai zic titluri? Inutil!

Read more »

Share

Logica de copil

denivelari

Vineri seara m-am dus cu Andrei sa-l luam pe frate-miu de la Otopeni. Conversatia cu copilul meu a avut ca tema centrala drumurile din Bucuresti, gropile de pe strada. I-am explicat cum stau lucrurile in ce priveste bugetul pentru o actiune de reparatie a strazilor, de ce nu au autoritatile bani pentru asfaltare, de ce unele strazi (precum Bulevardul Aviatorilor) sunt cu pietre cubice, dateaza de mult prea multi ani si au gropi sau denivelari. Am omis deliberat sa ii explic cum edilii locali folosesc o parte din buget pentru amenajari, iar grosul se duce prin … Mai bine tac!

Ajunsi la semaforul de la piata Charles du Gaulle, Andrei ma intreaba ce reprezinta semnul din triunghiul rosu. Ii spun ca acest semn ne atentioneaza ca sunt denivelari, adica niste damburi, sa mergem incet, sa nu ne stricam masina.

Copilul da urmatoarea replica:

“Mami, eu cred ca vrea sa spuna ca sunt gropi mari si sa mergem incet!”

Speachless!!!

Share