O definiţie asupra prieteniei este greu de oferit si cu atât mai mult este de apreciat cugetarea asupra acestei idei. Atrage cu sine respect.Acum o sa iţi descriu viziunea mea si o sa iţi dau câteva explicaţii care ar putea să completeze ideile tale:
In primul rând o dezvoltare in plan social a acestei idei comporta o ierarhizare, pe care noi, oamenii suntem obişnuiţi sa o facem: fraţi – prieteni – camarad – amici – colegi – vecini – necunoscuţi. Delimitarea o facem in funcţie de intensitatea relaţiei pe care o avem, intensitate care in timp variază. Delimitarea o facem in funcţie de iubirea pe care o simţim la un moment dat.
Cu excepţia unei singure instituţii, niciuna nu este continua. Toate sunt efemere, temporare.
E corect sau e greşit sa fie aşa? De ce una este permanenta? Explicaţia ne-o dă spiritualitatea. In accepţiunea cristică, cu toţii suntem Fii ai lui Dumnezeu, adică suntem fraţi. In nici intr-un caz nu suntem prieteni pe viata.

Voi publica in continuare citeva dintre opiniile celor care ma cunosc si care au trecut pragul cursurilor mele. Incep cu ce a scris Monica, la data de 13 iunie, 2010:









