Frustrații din umbra lui Chirilă

tudor-chirila-foto-tudor-cucu
Foto Tudor Cucu

Astăzi (1 octombrie) s-a încins FB-ul pe tema unei „răbufniri” a lui Tudor Chirilă din timpul ediției de vineri a emisiunii „Vocea României”. Omul și-a motivat afirmațiile printr-un text pe care l-a publicat pe FB vineri noaptea, pe care îl redau integral la finalul analizei mele.

La scurt timp după apariția postării lui Chirilă au început discuțiile pe tema secvenței din emisiune și pe tema textului. Spun discuții, întrucât nu poate fi vorba de dezbateri. Părerile sunt împărțite, iar cele împotrivă sunt radicale și tendențioase.

Ce acuză Tudor Chirilă pe scurt: faptul că sunt concurenți care participă la emisiune, care deja fac parte din trupe de coveruri și care vânează, prin participarea la Vocea României, să câștige mai multă faimă, care să se concretizeze în și mai multe concerte (nunți, botezuri și alte cumetrii) pentru trupele lor. El acuză acești concurenți că, deși cântă de ani de zile coveruri, nu reușesc să se facă remarcați prin creații proprii. Mai spune că, de cele mai multe ori, trupele de coveruri câștigă mai bine din punct de vedere financiar decât artiștii care au compus piesele. Se referă, desigur, la artiștii români ale căror piese sunt introduse în repertoriul trupelor de coveruri, trupe care, nici nu cer acordul pentru a cânta respectivele creații, și care nici nu predau play-list-urile cluburilor sau organizatorilor, astfel încât să ajungă la organismul de gestiune colectivă, ce reprezintă drepturile de autor.

Principala acuză care i se aduce lui Tudor Chirilă este aceea că este un IPOCRIT, pentru că el face parte din juriul unei emisiuni care folosește în mod exclusiv piese deja consacrate. Cu alte cuvinte, folosește coveruri.

Să luăm definiția pentru ipocrit, conform DEX: IPOCRÍT, Ă, ipocriți, te, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care se arată altfel de cum este; (om) prefăcut, fățarnic. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor, fizionomie etc.) Care trădează, arată ipocrizie. Din fr. Hypocrite. Să vedem în continuare dacă se încadrează la această categorie.

Odată acceptat rolul de jurat la Vocea României, Tudor Chirilă a declarat: „…sper că prezența mea în acest show va aduce mai mult în atenția publicului muzica pop-rock, care în momentul de față nu beneficiază de expunerea pe care o merită. Mi-aș dori să găsesc voci pe care să le conving să cânte rock, să se exprime rock sau pop-rock. Cred că în muzica rock există multă energie și libertate și cred că Vocea și concurenții din echipa mea le-ar putea aduce oamenilor aminte de asta.” (Declarația completă aici: http://vocearomaniei.protv.ro/stiri/tudor-chirila-este-noul-antrenor-ldquo-vocea-romaniei-rdquo.html)

Emisiunea este un format cumpărat și urmărește găsirea unor voci. Asta pe lângă rating. Deci nu este o emisiune de creație. De la prima ediție la care a participat, Chirilă s-a ținut de cuvânt și, în calitatea sa de antrenor, a impus rock-ul. Efectul a fost fascinant. Nu doar că a câștigat două ediții de Vocea, dar muzica rock și-a făcut simțită prezența în mult mai multe emisiuni de gen, atât la Pro, cât mai ales la concurența directă, X-Factor de la Antena 1.

Este acuzat de ipocrizie pentru faptul că participă în calitate de jurat la o emisiune care are ca scop descoperirea unor voci și care prin formatul său folosește melodii consacrate. Din ce știu, Pro Tv-ul plătește drepturi de autor pentru programele sale, adică pentru melodiile difuzate în cadrul emisiunilor sale, deci și pentru cele folosite la Vocea României. Așadar, nici o ipocrizie.

Spre deosebire de alții, care au participat în calitate de vedete la diferite emisiuni-concurs de acest tip, Chirilă este singurul care prin „Agenția de vise” s-a implicat direct în viitorul artistic al concurenților care s-au aflat în echipa sa. Îi cheamă să cânte cu Vama sau în deschiderea concertelor Vama. Îi încurajează și le produce albumele proprii. Cât de departe vor ajunge va depinde și de ei, nu doar de faima lui Chirilă. (vezi update-ul din final)

Singurul „cover” pe care Tudor Chirilă, împreună cu foștii săi colegi de la Vama Veche, l-a realizat a fost „Hotel Cișmigiu”. Din câte știu nu și-au asumat ca fiind piesa lor. Iar melodia a fost atunci, și a rămas până în prezent, un manifest împotriva nepăsării. Chirilă, de când s-a lansat a cântat în mod exclusiv melodiile sale, cu mici excepții pe care le-a tratat ca atare. Am fost martoră a debutului pe scenă și cel discografic al trupei Vama Veche. Cred că am fost printre primii jurnaliști de specialitate care a scris despre ei și muzica lor. Dacă au cântat vreodată coveruri la începuturi, nu au făcut-o pe scenă, ci la petrecerile în cerc restrâns de la restaurantul lui Liviu.

Este acuzat de ipocrizie pentru că actualii săi colegi de trupă au făcut parte în trecut, sau încă mai fac parte, din trupe de coveruri. Nu știu cât de adevărată este cea de a doua parte de acuzație, însă Tudor Chirilă nu poate fi făcut răspunzător pentru alegerile colegilor. În plus, aceiași colegi contribuie la compunerea actualelor piese Vama.

Cum spuneam, nu a existat o dezbatere pe tema coverurilor lansată într-un mod abrupt (chiar brutal, înțeleg, în timpul emisiunii) de Tudor. Cei care s-au declarat împotriva celor afirmate de el, au recurs la argumente emoționale și au adus atacuri la persoana lui Chirilă. Sigur, nu este cel mai simpatic cântăreț. Nici vreo mare voce nu are. Este arogant și uneori chiar obraznic. Este un rebel și asta suprără pe mulți. Dar este apreciat de mulți alții pentru libertatea în gândire și exprimare. Dar cei mai vehemenți contestatari ai lui sunt… artiști de coveruri care, culmea, nu au reșit să se facă remarcați prin creațiile proprii. L-au acuzat pe Chirilă că este difuzat în „heavy-rotation” (minim 6 difuzări ale unei piese pe zi) la toate radiourile. Ceea ce poate fi ușor verificabil pe site-urile radiourilor. Surprinzător (din nou), cu excepția RockFM, Guerilla, Europa FM și mai nou Radio Seven, eu nu am auzit și nici nu am văzut Vama în lista pieselor de difuzare.

Îmi permit să fac o interpretare sălbatică și să spun că acești muzicieni interpreți de coveruri și-au proiectat propriile frustrări pe cel care sub o formă sau alta a reușit să devină un simbol pentru o generație. Dacă nu chiar două. Adică este tot ceea ce ei nu au reușit să realizeze. S-a născut sub „o stea norocoasă” spunea altcineva. Eu cred că norocul ți-l mai faci și cu mintea și cu sufletul tău.

La final, am păstrat un argument elocvent pentru ipoteza de mai sus, legată de frustrările proiectate pe Tudor Chirilă. Argumentul spune că „lui Dumnezeu nu i se plătesc drepturi de autor”. Este adevărat. Putem pleca de la premiza că Dumnezeu este deținătorul tuturor lucrurilor create sau care urmează a fi create. Dar Dumnezeu l-a ales pe Chirilă și i-a ales pe cei din Vama Veche să compună „Nu am chef azi”, și nu pe mine, pe tine sau pe altineva.

P.S.: Înainte de a da ”publish” acestui articol, am văzut un comentariu ticălos al unui artist interpret de coveruri, care făcea trimitere la despărțirea cu scandal a lui Chirilă de foștii colegi din Vama Veche și la procesul de atunci. A acuzat faptul că Tudor nu compune, că nu este priceput la instrumente și nici cu linia interpretativă nu stă prea bine. Pentru că ticăloșii obișnuiesc să denatureze adevărul, pun aici un link cu un interviu al lui Tudor Chirilă după despărțire. La vremea primelor albume Vama Veche nu doar ei, ci și alte trupe (eu știu cel puțin două), declarau piesele ca fiind compuse de toți membri, pentru ca drepturile ce revin din difuzări să fie împărțite în mod egal. Pentru că și cei din Vama Veche, ca și alții, au pornit ca prieteni, egali în drepturi.

Update: După publicarea articolului am primit informații și despre ceilalți jurați. Smiley compune și produce pentru concurenții din echipele sale, un exemplu fiind Fely (melodia „Creioane colorate”). Printre cei de a căror soartă se ocupă se află Toby Ibitoye și Michel Kotcha. Loredana compune și produce pentru câteva dintre fostele sau actualele concurente din echipele sale. Unii dintre „elevii” săi au momentele lor speciale în spectacolele Loredanei.  Felicitări lor și tuturor celor care, de la nivelul la care au ajuns, sunt implicați în construirea carierelor celor din generațiile care vin din urmă!

 

Postarea lui Tudor Chirilă pe pagina sa de FB

 Cariera mea muzicală se bazează pe cântece pe care le-am compus împreună cu colegii mei din Vama Veche și mai târziu din Vama. Prețuiesc la maximum creativitatea și originalitatea. Influențele nu se pot evita, dar în toate încercările mele de a scrie muzică mi-am propus să fiu original, să scriu muzică originală mai ales ca linie melodică. Prin urmare, mi-e greu să înțeleg cum poate un cântăreț să fie fericit interpretând doar piesele altora. OK, nu oricine poate să compună, înțeleg asta. Dar cred că oricine poate încerca. Și dacă nu reușești singur, cauți colaboratori. Și dacă nici așa nu funcționează, rogi pe cineva să scrie cântece pentru tine, pe stilul tău și pentru personalitatea ta. Să ne înțelegem… și Beatles au început cântând coveruri prin Hamburg, și Rolling Stones au început cu coveruri, dar nu au rămas în punctul ăla. Le-au folosit ca să învețe, să devină niște live performeri mai buni și apoi au început ușor-ușor să-și scrie propriile piese. Și ce piese!

Să vii la Vocea Romaniei ca să mai prinzi o nuntă mi se pare trist. Da, la Vocea Romaniei se cântă coveruri pentru că ăsta e formatul. Dar se presupune că show-ul ăsta e doar un punct de plecare sau un restart. Mă întreabă lumea de Tiberiu Albu. Tibi are o trupă (Fameless), cu care lucrează la primul album. Poate au mai puține concerte decât dacă ar fi dat curs ofertelor de a cânta coveruri, dar au preferat să-și ia timp și să-și compună propriile cântece. Nu a zis nimeni că e ușor. Cristina Bălan a compus mai multe piese înainte și după concurs. Deja a lansat una. Cântă și coveruri în concertele ei, dar în paralel face muzică originală.

Ce nu înțeleg unii este că de cele mai multe ori trupele de coveruri fac bani pe spinarea celor care au compus piesele pe care le cântă ei. Cele mai multe cluburi, ca să nu mai vorbesc de nunți, nu plătesc drepturi de autor, deci trupa de coveruri își ia onorariul pentru prestație, dar cei care au muncit să compună piesele alea nu se aleg cu absolut nimic. Și nu e vorba de bani, ci de principiu!

Știu că sunt mulți cei care au o formație alături de care scriu muzică originală, se străduiesc să razbată în industria muzicală, iar în paralel cântă într-o trupă de coveruri ca să se întrețină. La fel cum sunt trupe care încep cu coveruri, dar compun constant și inserează propriile piese în concerte. Nu acuz trupele mici care încearcă să câștige un ban, ci acuz trupele mari care refuză evoluția. Și mai e ceva. Aici nu vorbesc despre reinterpretări, despre coveruri pline de creativitate, cum sunt unele de la London Grammar, Chris Cornell, Hurts etc. Vorbesc despre interpretări plictisite ale acelorași piese cunoscute și răscunoacute.

Cel mai important lucru pentru mine e faptul că atunci când scena de coveruri devine mai mare decât scena originală vom avea o problemă și cu educația publicului care se va așeza confortabil și relaxat pentru ascultarea pe repeat și pastișată a unor melodii celebre.

P.S. Am ținut să fac precizările astea în caz că poziția mea nu a fost destul de clară în episodul Vocea României din seara asta.

 

Parlament bolnav, du-te la spital!

Declarațiile politicienilor, din ultima perioadă, au un iz de senzațional, căutând simpatia, apelând, conștient sau nu, la gândirea magică a auditoriului. Se observă că, repetat, chiar obsesiv, când neagă acuzațiile fac trimiteri la emoții puternice, de familie: părinți-copii.

orban_pnl_vota_declaratia_parlamentului_privind_demisia_traian_basescu

Deoarece din aceste declarații aruncate în spațiul public de parlamentari răzbate foarte puternic imaginea unor gânduri paranoide, fantasme de omnipotență, o abordare de tip “prezentare de caz” poate aduce o clarificare, fără a transforma acest demers într-o psihanaliză exhaustivă a unor persoane.

Principala acuzație care se face auzită în ultimul an este că se încearcă decredibilizarea Parlamentului, care este principala instituție în stat și garantul democrației.

Așa să fie oare? Ei, bine, nu! Când vorbim de Parlamentul trebuie să înțelegem că vorbim despre o instituție formată din oameni, iar acest grup dă viața unei entități politice.

Pornesc analiza considerând Parlamentul o ființă de sine stătătoare. O astfel de abordare este utilizată în Psihologia Socială pentru studierea unui grup, a unei mulțimi, după structura psihică propusă de psihanaliză: Se, Eu și Supraeu, cu aspectele lor conștiente și inconștiente.

Această ființă, Parlamentul, are o lume interioară, vie, dinamică, populată cu obiecte interne. Aceste obiecte interne interacționează, dar se află în relații, pozitive sau nu, cu obiectele externe. Natura relațiilor depinde de modul în care sunt percepute, trăite, reprezentate aceste obiecte

Așadar, avem persoana Parlament într-un cabinet imaginar.

Motivul prezentării la cabinet

Pacientul Vine la evaluarea psihologică la solicitarea angajatorului, Poporul.

Reacția la prima întâlnire.

“Meseria de politician este riscantă, mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan. Aleșii își riscă libertatea, sănătatea, în fiecare zi”  (obiectul intern Daniel Barbu. Declarație completă aici)

daniel-barbu
Sursa foto; http://www.rfi.ro/politica-86507-daniel-barbu-candidatul-alde-la-primaria-bucuresti

Să se afle cum un grup a preluat puterea. Au intrat în această acțiune nu forțele politice, ci forțele obscure.” (obiectul intern Călin Popescu Tăriceanu. Declarație completă aici)

Vom face o contramanifestație dacă atacarea Parlamentului și a Guvernului se repetă.” (obiectul intern Sebastian Ghiță, în cadrul unei emisiuni la B1TV – 23 septembrie)

„Asistăm la un atac concentrat asupra Parlamentului.” (obiectul intern Victor Ponta, în direct la RomâniaTV – 23 septembrie)

Și nu în ultimul rând, „Mă simt hărțuit. Mă simt hăituit.” (obiectul intern Gabriel Oprea în direct la A3 – 21 septembrie).

publimedia-silviu-mateitariceanu
sursa foto: publimedia-silviu-mateitariceanu

Primele observații

Se observă prezența gândurilor paranoide, ruminații, gânduri obsesive, de persecuție Pacientul acuză atacuri de panică și de anxietate. Comportamentul este agitat. Vorbește tare și apăsat.

Discursul Pacientului pare să fie cursiv, argumentat. În momentele în care este nesigur, sare de la o idee la altă, pierzând firul logic al argumentației.

Pacientul afirmă că este acuzat că pierde contactul cu realitatea. Afirmă, de asemenea, că i se reproșează că minte, că ignoră unele fapte și evenimente.

Pacientul Are sentimentul că superiorul său direct îl persecută.

sectie-de-votare

Istoric personal și de dezvoltare a patologiei

Părinți

Parlamentul s-a născut în urmă cu 26 de ani. Părinții, foarte tineri la momentul nașterii subiectului, Constituția și Votul Democratic, s-au dovedit a fi incapabili de a fi părinți.

Mama, Constituția, este depresivă cronică, întoarsă spre sine, incapabilă de a intra într-o relație afectivă cu copilul său.

Mama îi spune: ți-am dat viață, te-am hrănit, ți-am oferit un acoperiș deasupra capului. Am fost prea tânără când te-am născut. Nu știam ce este maternitatea. Iar taică-tu dispărea de-acasă pentru câte patru ani. În primii doi ani de viață a mai fost prezent, după care dus a fost.

Tatăl, Votul Democratic, este absent din viața copilului. Apare o dată la 4 ani, dar nu-l bagă în seamă, nu-i pune limite, este mai preocupat de sine și de beneficiile sale.

Tatăl are obiceiul ca, înainte de a veni data sosirii acasă, să-l sune sau să-i trimită mesaje și să-l amenințe că dacă nu-i cuminte, nu mai primește nimic. Dar cam atât.

Pentru că Parlamentul a învățat să-și păcălească tatăl, spunându-i doar cât de cuminte a fost și ce are de gând să facă, continuând prin a-i promite că-i va îndeplini toate visele de preamărire, de prosperitate și de grijă la bătrânețe, nu ține seama de promisiuni și, odată Votul Democratic plecat pentru încă 4 (patru) ani, continuă cu activitățile sale zilnice, alături de anturajul său dubios.

sebastian-ghita
http://www.expresspress.ro/sebastian-ghita-isi-ataca-denuntatorii/

Evoluție

În istoria personală a Parlamentului se întâlnesc acte de infracționalitate. În repetate rânduri s-au semnalat încălcări flagrante ale legii, dintre care cele mai frecvente sunt cele de evaziune fiscală, violență.

Parlamentul a mințit de multe ori, iar atunci când a fost prins a negat cu vehemență, dând vina, cel mai adesea pe forțe exterioare, de regulă oculte. Are relații dificile cu cei din jur, în special cu cei apropiați, cum ar fi de exemplu entitatea Poporului, entitatea DNA-ului, entitatea Președinției sau entitatea Guvernului.

Mecanisme de apărare

Este de observat că Parlamentul apelează la mecanisme de apărare primitive, specifice copiilor cu vârste cuprinse între 0-3 ani: negarea, fuga în fantasmă, clivarea, proiecția.

oprea
Sursa foto: http://www.aktual24.ro

Diagnostic de lucru: Tulburare de personalitate schizoidă

Pacientul prezintă majoritatea caracteristicilor poziției schizo-paranoide, așa cum a fost descrisă de Melanie Klein. Se confruntă cu impulsurile sale distructive înnăscute prin clivajul Eului și al obiectelor interne, în părți bune și părți rele (cei 73 buni care au votat în favoarea lui Oprea, respectiv cei 45 răi care au votat împotriva lui). Proiectează impulsurile distrugătoare asupra obiectelor rele, de care se simte persecutat (Poporul, Președinția, DNA).

victor-ponta-cu-sotia
Sursa foto: www.click.ro

Diagnostic prezumtiv

AXA I – Tulburări paranoide, schizoide, cu atacuri de panică

AXA II – Tulburare de personalitate antisocială coroborată cu gânduri paranoide

AXA III – Somatizări multiple, atacuri de panică, agitație excesivă, bâlbism

AXA IV – Suport social present: anturajul format din televiziunile prietene (A3 și România TV)

Axa V – GAF 65

img-6586
Sursa foto: www.mediafax.ro

Comentarii

Ca psihoterapeut, în relația cu pacienții contează foarte mult capacitatea de empatie. În relațiile din afară cabinetului ai dreptul să nu apelezi la această capacitate în relație cu anumite personae.

Un diagnostic nu se pune pe genunchi, la o cafea, la cină, în oraș. Chiar dacă observăm anumite tendințe patologice, chiar antisociale la persoanele cu care intrăm în contact în afara cabinetului, principala preocupare este propria viață. Un psihoterapeut nu are oobligația de a manifesta empatie în afara cabinetului, în condițiile în care integritatea sa psihică și fizică este pusă în pericol de indivizi necunoscuți.

Pacienții cu tulburare de personalitate antisocială sau paranoidă NU SE PREZINTĂ de bună voie la nici un cabinet psihologic. Merg doar în urma unor sentințe judecătorești, dacă este o obligație la angajare. De regulă încearcă să mituiască sau să păcălească, să disimuleze atât interviul de evaluare cât și la testele aplicate.

parlamentul-romaniei

Elemente teoretice

Obiect – Acela către care este îndreptată acțiunea sau dorința; acela de care are nevoie subiectul  pentru a obține satisfacție pulsională; acela la care se raportează subiectul. În lucrările psihanalitice, obiectele sunt aproape întotdeauna persoane, părți ale persanelor sau simboluri ale unora sau altora.

Obiect rău – Un obiect pe care subiectul îl urăște sau de care se teme, care este trăit ca răuvăitor. Un obiect rău poate fi intern sau extern.

Obiect bun – Un obiec pe care subiectul îl iubește, care este trăit ca binevoitor. Poate fi extern sau intern.  ( Dictioar critic de psihanaliză, pag 189-190)

 imageresize

Caracteristici la Tulburarea de personalitate paranoidă

Pacienții tind să fie anxioși, distanți, fără umor, certăreți și fac adeseori „din țânțar armăsar.” Poartă pică tot timpul și sunt implacabili față de insulte, injurii sau ofense.

În activitatea profesională depun multe eforturi și, dacă se află în situația de a munci individual, se descurcă foarte bine. Faptul că sunt distanți și reținuți le creează numeroase dificultăți interrelaționale, de integrare și armonizare.

Există persoane în rândul celor cu tulburare de personalitate paranoidă care au multă rigoare logică, argumentativitate, persuasiune, combativitate și tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de contracarat într-un schimb de opinii.

Acești indivizi dacă sunt contraziși sau respinși tolerează cu greu frustrarea și contraatacă violent. În situația în care greșesc heteroatribuie eșecul.

Sunt mulți care au tendința de a obține și a păstra puterea nu de puține ori supraestimându-și calitățile.

Au o marcantă tendință la autonomie, fiind aproape incapabili să coopereze deoarece îi disprețuiesc pe cei slabi, neputincioși și sunt extrem de exigenți și intransigenți.” (Tudose, F. Tudose, C., Dobranici, L., pag 109)

parlamentari-cu-mana-sus1

Caracteristici pentru Tulburarea de personalitate antisocială

Denumiți deseori și sociopați, acești indivizi sunt caracterizați de desconsiderarea și violarea drepturilor altora impulsivitatea și incapacitate de a face plauri pe durată lungă, iritabilitate și agresivitate, neglijență nesăbuită pentru siguranța lor sau a altora, iresponsabilitate considerabilă indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent la muncă ori de a-și onora obligațiile financiare, lipsă de remușcare, indiferență față de faptul de a fi furat sau maltratat sau încercarea de justificare a acestor fapte, incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale (comiterea repetată de acte care constituie motive de arest), incorectitudine, mințit repetat, manipularea altora pentru profitul său sau plăcerea personală. Ignoră problemele personale curente și de perspectivă.

Acești indivizi au o instabilitate psihică crescută. Afișează siguranță de sine aroganță, se supraestimează. În antecedentele personale distingem minciuna, înșelăciunea, evaziunea fiscală și numeroase alte acte ilegale sau în orice caz imorale.

Acești indivizi pot forma cu ușurință relații interpersonale, dar natura acestora este superficială.” (Tudose, F. Tudose, C., Dobranici, L., pag 111)

Bibliografie:

  • Dicționar critic de psihanaliză, – București, Editura Trei, 2013
  • Tudose, F., Tudose, C., Dobranici, L. – „Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi” – București, Editura Trei, 2011
  • Zamfirescu, D.V., – „Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană”, – București, Editura Trei, 2007

Autor articol:

Andreea Talmazan

Psihoterapeut în formare – Psihoterapie psihanalitică

P.S.: Parlament, programul la cabinet este de luni până vineri, între orele 9-17. Numai cu programare. Sâmbătă și duminică – vizite în teritoriu. Te aștept!

Milogii universali umilesc Universul

În weekend m-am uitat la televizor. Această propoziție de început îmi amintește de cântecele lui Andrieș, pe care le ascultam pe discuri, achiziționate pe sub mână de la librăria de la Ulpia (Deva) pe vremea răposatului. Și am văzut un promo pentru o emisiune la A3, moderată de Dana Grecu, în care, printre altele, se promitea că vor fi dezvăluite zodiile care au succes financiar.  ”Bun” îmi zic, ”s-or fi descoperit lucruri noi în domeniu.” Pregătindu-mă moral pentru o întâlnire la Universitate, rămân cu o ureche conectată la televizor. Când eram gata echipată de ieșit pe ușă, începe emisiunea. Doi specialiști invitați în studio: Lidia Fecioru și Mihai Voropchievici. ”Bun așa”, din nou îmi zic, ”un bioenergoterapeut și un parapsiholog dezvăluie secretele financiare ale zodiilor”.  Și îmi propun să ascult, amânând astfel ieșirea din casă.

Continue reading Milogii universali umilesc Universul

Gânduri despre Colectiv.

„Țara aceasta are ceva profund defect!”

lumanari-colectiv-840x420Am început de nu știu câte ori să scriu despre ce am trăit în acea noapte, și în nopțile care au urmat, și cum m-a afectat dezastrul de la Colectiv. Am încercat să scriu un text obiectiv, detașat, dar mi-a fost greu din foarte multe motive.

Acum, la 4 luni de la tragedia în care au murit oameni pe care i-am cunoscut, oameni pe care nu i-am cunoscut, în care au fost răniți apropiați de-ai mei și necunoscuți deopotrivă, am aceleași întrebări, nelămuriri și revolte. Și chiar dacă furia și durerea inițială și-au pierdut din intensitate, la fiecare final de lună, la fiecare 30 ale lunii, și 29 februarie anul acesta, rana din suflet începe să doară. Și, poate cu mai puțin patos, am să scriu gândurile care mi se învârt în minte încă din primele zile de după. Gânduri pe care le-am exprimat prin postări scurte sau lungi pe FB, în comentarii revoltate și dure la posturile altora, mai puțin ”afectați” de ce s-a întâmplat.

Continue reading Gânduri despre Colectiv.

Astrologule, de cine esti posedat?

Black_magicAstazi, 9 martie, am participat la prima editie a Targului de Astrologie “Zodiac Cafe”, intr-un loc special, in care timpul parca s-a oprit in loc, Inspayer Bistro, in Palatul Spayer. Am revazut oameni dragi, am aflat cum numele mi-a luat-o inainte in lumea spirituala, am cunoscut o organizatoare tanara, frumoasa, desteapta si cu foarte multa carisma.  A fost o zi de martie “asezata”. Si imi cer scuze anticipat pentru ceea ce urmeaza.

Continue reading Astrologule, de cine esti posedat?

Usa

“Niciodata, dar absolut niciodata, in nici un fel de circumstante sa nu deschizi usa aceea!” O fraza din povestile copilariei care patrunde cu nebagare de seama in constiinta copilului. Si din acest moment niciodata, dar absolut niciodata, in nici un fel de circumstante cel ce paseste cu putere in viata nu va depasi limite. Pentru ca dincolo de orice usa necunoscuta se afla un secret ce trebuie sa ramana secret peste generatii.

Meditez asupra usii si insemnatatii ei. Se spune ca in locul oricarei usi care sei nchide, o alta se deschide. Suna atat de inaltator si de binevoitor, ca uneori te trezesti ca iti doresti sa se inchida naibii toate usile pe care le cunosti si sa se deschide usile mult promise, catre cai mai bune si mai drepte, mai clare si, nu-i asa, mai usoare. Paradoxal, constient sau nu, cel care a facut sintagma aceasta celebra a conditionat pe cel ce crede in ea sa atepte binecuvantarile divine. Dar daca usile nu trebuie inchise? Usile care marcheaza spatii din intreaga experienta a fiintei care sunt eu ar trebui sa ramana deschise pentru surse si resurse. Amnezia este o usa inchisa cu trei lacate, trei iale si pazita vigilent de trei garzi: Uitarea, Durerea, Lasitatea.

Continue reading Usa