Influenţa tendinţelor inconştiente asupra preferinţelor muzicale

muzica si inconstientAcest text reprezinta o parte, poate cea mai interesanta, din lucrearea mea de licenta. Public introducerea, o sectiune din partea de teorie si concluziile lucrarii. O Varianta intermediara a titlului a fost “Muzica – formatiune de compromis”. Multumesc inca o data celor care au participat la realizarea acestei lucrari prin participarea la sesiunile de testare.

 Introducere

Din cele mai vechi timpuri muzica face parte din viaţa oamenilor. Pentru Platon, muzica era un indicator al educaţiei, al sufletului, frumos sau urât. În Legile sale, referindu-se atât la natura omului cât şi la educaţia pe care o primeşte, marele filosof spunea că prin dans şi muzică se pot remarca calităţile sufleteşti ale oamenilor. Astfel „Deoarece dansul şi cântecul nu sunt decât nişte imitaţii ale moravurilor, decât o pictură a acţiunilor oamenilor, a caracterelor lor şi a diferitelor situaţii în care se află, e necesar ca aceia, care aud vorbe şi cântece sau care văd dansuri asemănătoare caracterului pe care l-au primit de la natură sau de la educaţie sau şi de la una şi de la cealaltă, să găsească plăcere în ele, să le laude şi să spună despre ele că sunt frumoase; şi, e firesc lucru, din contră, ca aceia care au un caracter, moravuri sau oarecare deprinderi opuse lor, să nu poată nici să se bucure de ele, nici să le laude, fiind siliţi să le numească urâte”. (Platon, 2010, p. 71).  Primordial în alegerea unui gen de act artistic, in viziunea platoniană, este gradul de plăcere sau neplăcere pe care îl resimte privitorul/ascultătorul. Astfel, imaginând o petrecere publică, destinată oricăruia dintre zeii greci, Atenianul lui Platon face o deosebire de preferinţe artistice funcţie de vârsta spectatorilor şi de gradul de educaţie. Copiii vor alege „pe cel ce va fi făcut scamatorii […] băieţii mai mari vor decide pentru cel ce va juca comedie, iar femeile mai educate, tinerii precum şi cea mai mare parte a privitorilor, pentru tragic […] Cât priveşte pe noi, bătrânii, este sigur că vom simţi mai multă plăcere să ascultăm vreun rapsod recitând cum trebuie Iliada şi Odiseea, sau oarecare bucăţi din Hesoid şi că i-am da acestuia un premiu.” (Platon, 2010, p. 75).

Continue reading Influenţa tendinţelor inconştiente asupra preferinţelor muzicale