Sănătatea mentală – o urgență națională!

Sănătatea mentală este o problemă a societății moderne pe care politicul nu o ia niciodată în discuție.

Sănătatea mentală este un subiect tabu. Mai apare pe agenda zilei când o tragedie care ar fi putut fi evitată devine o știre cu care se deschid jurnalele.

Sănătatea mentală este acel tip de politică publică care necesită curaj să fie abordată.

Degeaba avem legi bune în domeniu. Degeaba avem specialiști în psihiatrie, psihologie sau psihoterapie. Degeaba avem programe de formare continuă și școli dintre cele mai bune.

E nevoie de campanii naționale de conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă  în acest mileniu anxietatea și depresia.

OMS a avertizat de cel puțin un deceniu că anxietatea și depresia vor fi principalele cauze ale incapacității de muncă. Tehnologia a luat-o cu mult înaintea dezvoltării psihice a oamenilor.

Emoțiile sunt un moft zice mentalul colectiv. Băieții nu plâng niciodată.  Fetele sunt mai sensibile și nu trebuie luate în serios.

Trăim într-o societate cu convingeri rudimentare la acest capitol. Politicul, prea preocupat de economie, locuri de muncă și de jocuri politice este, după cum se observă în ultimele decenii, complet rupt de realitatea societății.

Colegiul Psihologilor este măcinat de lupte interne și preocupat să schimbe legea psihologului pentru a îngrădi o profesie, altminteri liberală.  În loc să lupte ca psihoterapiile să fie decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.  De-abia acum există pe circuitul legislativ o lege a psihoterapeutului. Cât va mai dura până să fie promulgată? Depinde de politic.

Educația pe care generații întregi a primit-o este că a merge la psiholog, psihoterapeut sau psihiatru îți pune pe frunte o ștampilă pe care scrie „NEBUN”. Nimic mai fals. Nimic mai neadevărat. Și nimic mai nesănătos.

Psihicul este un organ ca oricare alt organ al corpului uman. Așa cum pentru o durere de măsea, una de cap, una de stomac sau una de articulații omul merge la specialist, așa ar trebui să se întâmple și cu durerile „sufletești”.

Depresia ucide! Dar depresia poate fi tratată.  Depresia nu se vede! Dar sunt numeroase semnale pe care le dă. Dacă am fi educați să le observăm la noi, dar mai ales la ceilalți, am salva multe vieți.

Depresia strigă după ajutor. Numai că strigătul este mut. E nevoie de multă empatie, de o inteligență emoțională crescută, de multă atenție și capacitatea de a ascultă ca să îl auzi. Dar el există. E acolo.

A cere ajutor este un act de curaj. Dacă ceri ajutor pentru mutat un dulap;  dacă ceri ajutor pentru un drum de urgență; dacă ceri ajutor pentru medicamente care dispar de pe piață; dacă ceri ajutor pentru animale; dacă ceri ajutor pentru orice de ce nu ai face-o și pentru a salva o viață, poate chiar viața ta, din cruntul iad pe care îl creează și amplifică depresia?

Scriu aceste gânduri după ce Depresia a mai făcut o victimă. O victimă care putea fi salvată dacă toate cele de mai sus ar fi fost în atenția politicului și a specialiștilor. Și dacă noi toți am da o mai mare atenție sănătății mentale.  De cele mai multe ori puterea exemplului poate salva cel puțin o viață.

Perioada sărbătorilor este una dintre cele mai grele pentru mulți dintre noi. Dată fiind și criza socială dată de pandemie, numărul tulburărilor afective crește. Nu ezitați să apelați la specialiști, să sunați la numerele de tel verde dedicate. Nu ezitați să cereți ajutor pentru voi și pentru cei apropiați. Nu ignoați semnalele.

Sănătatea mentală este o urgență națională!

 P.S.: Depresia nu ține cont de cât de mari sunt conturile bancare, nici de cât de multe bunuri materiale ai, nici de cât de mult muncești. Asta ar trebui să înțeleagă toată lumea. Ah, și nu ține nici de cât de virtuos ești în practicile bisericești.

P.S.2: Educația pentru viață trebuie să fie o materie obligatorie în școală la toate nivelurile!