Andreea Talmazan

In tumultul vietii si a incertitudinilor din ultimul timp, strabatute mai usor sau mai greu, am ajuns, fara sa imi dau seama initial ce bine imi fac, sa demolez “biblioteca” din sufletul meu. In decursul anilor din aceasta viata , ca oricare din noi, am strans o groaza de experiente si de invataturi pe care, cel putin eu, le-am bagat de-a valma in biblioteca mea, fara sa inteleg si sa le sortez dupa un anumit criteriu.

Dupa un mic “seism” din sufletul meu am vazut cat de ravasita arata biblioteca mea. Asa ca am luat toporul si am ceput sa demolez si sa pun toate cartile in mijloc. Daca vreti, va recomand cu caldura aceasta experienta. Dupa ce am daramat tot, am observat cat de bine ma simt. Dupa minunatul sentiment de eliberare am inceput sa imi redecorez biblioteca, sa imi pun alte rafturi, alt birou etc. Dar cel mai important, am inceput incet incet sa imi sortez cartile si sa le pun din nou in raft… Deocamdata am reusit sa pun 3-4 carti inapoi. Dar, credeti-ma, e mult mai bine.

Una din carti e si cartea “Simplitatii omului”. In ultimul timp e la moda, sau esti in “new trend”, daca aplici tehnica “fii simplu multumeste-te cu ce ai”, tehnica recunosc dupa care tindeam si eu sa merg. Dupa ce am deschis cartea mi-am adus aminte de o intalnire recenta, absolut fenomenala, cu doi oameni trecuti de a doua varsta, veniti din Florida intr-un weekend in Romania. Surprinzator sau nu, a fost ca in aceiasi zi m-am intalnit in doua locuri total diferite, la casa de bilete de la opera si apoi, dupa cateva ore bune, intr-un bistro.

Continuarea pe IoMihail.